Saturday, January 5, 2013

Lena si Spiridusul Ciuperca


Lena se trezi fericita. Visase toata noaptea vise incalcite, minunate. Se facea ca mancase niste biscuiti deliciosi, fragezi si crocanti, cu ciuperci fermecate. Si dupa aceea se simtise ciudat. Era ca si cum o magie plutea in aer, ceva cald si pufos care te imbratisa de pretutindeni. Si apoi aparu un fluture urias, care o lua pe aripile sale, si zbura cu ea departe, departe. Tot mai sus, peste nori, peste campii si paduri, pana cand in departare s-a vazut ceva sclipind...da, era Castelul de Clestar! Arata exact ca in carticica cu povesti din care ii citise mami la culcare, minunat, cu turle sclipind in lumina soarelui. Dar tocmai cand sa coboare de pe aripile fluturelui...s-a trezit. Si cu toate ca era putin dezamagita ca nu a reusit sa vada ce e in Castel, se simtea fericita. "Azi este o zi grozava!" chicoti ea, in timp ce se dadea jos din pat.

Mai spre pranz, cand afara se incalzise putin, Lena isi puse rochita preferata, cea cu ciupercute, si se pregati sa iasa prin gradina. Ii placea foarte mult sa se joace afara, si azi parea o zi perfecta pentru asta.





Avu ceva bataie de cap pana sa se pieptane, parul ei era mereu ciufulit si rebel...dar in cele din urma a reusit sa il stapaneasca cu o cordeluta.

Hai! In gradina!


Afara era grozav, aerul era proaspat si curat, zapada se topise pe ici, pe colo, ce mai, sa te tot plimbi si sa alergi de colo-colo.

Tot hoinarind, Lena zari ceva ciudat sub o tufa. Se vedea o pata rosie, ca o palarie de ciuperca, dar...cine a mai pomenit ciuperci iarna?


Fetita se duse mai aproape, curioasa foc!



Cand colo, ce sa vezi! Era chiar o ciuperca, dar una cu ochi si gurita, una care se misca si...vorbea!


Lena facu ochii mari, si ii veni sa se balbaie de mirare. "B-Buna ziua, D-Domnule ciuperca!" zise ea.
"Nu stiam ca ciupercile se pot misca", mai spuse, in timp ce Domnul Ciuperca venea spre ea. "Buna, fetita mea draga!" rase aceasta, "nu toate ciupercile se pot misca, ci doar spiridusii-ciuperca". "Spiridusii-ciuperca?" intreba Lena. "Nu stiam ca exista asa ceva...". "Sigur ca existam!" pufni ciuperca, "uita-te la mine, si pune mana pe palaria mea. Nu-i asa ca e reala? Si e si cam inghetata... ".

Lena intra in vorba cu Spiridusul-Ciuperca, care ii dezvalui ca el si familia lui traiesc de mult in gradina ei, pentru ca li se pare ca este cea mai minunata gradina din lume. Ii povesti despre viata spiridusilor-ciuperca, despre povestile si legendele lor, si chiar o invata un joc ciupercesc! Timpul parca zbura, si o Lena o auzi pe mama ei cum o cheama la masa.  "Trebuie sa plec, Domnule Ciuperca!", spuse fetita. "Ma bucur tare mult ca v-am intalnit, si sper sa ne mai vedem si alta data! Habar nu aveam ca gradina mea este fermecata, si ca traiesc spiridusi in ea" mai rase Lena. "Sigur o sa ne mai intalnim" spuse spiridusul, "hai sa-ti arat unde sa ma cauti alta data". Si ii arata un copac batran, cu trunchiul acoperit de iedera. "Inauntru este casa noastra. Nu trebuie decat sa iti apropii fata de trunchiul lui si sa ma strigi incetisor, si eu voi veni sa te vad. Asta, bineinteles, daca nu sunt plecat...la joaca, prin gradina. Hi-hi-hi!"





Spiridusul ciuperca se cocota pana la intrarea in casuta lui, si de acolo ii striga Lenei: "Pofta buna, draguto! Si alta data sa nu ma mananci atat de multi biscuiti cu ciuperci fermecate...sa-mi aduci si mie unul! Hi-hi-hi"...si disparu in interiorul copacului.
Iar Lena, ca o fetita cuminte, fugi in casa, la mama ei, si ii dadu un pupic dulce-dulce. "Mami" ii sopti ea la ureche, "imi faci dupa amiaza niste biscuiti d'aia buni de-ai tai?"

PS: Lena si spiridusul ciuperca isi cauta o casa noua si o mamica iubitoare.
Lena este o papusa tip Waldorf de 35 cm, imbracata in pantalonasi scurti, rochita cu ciupercute, cizmulite si cu bentita asortata pe cap, iar Domnul ciuperca are aproximativ 10 cm, are capul cusut in stilul Waldorf, iar corpul si palaria din fetru. Pret: 120 RON.

No comments:

Post a Comment

Tic si Toc in cautarea Lunii

Nu-i cunoasteti pe Tic si Toc? Sunt cei doi spiridusi ai Padurii Ascunse. Cum? Nici de Padurea Ascunsa nu ati auzit? Ei bine, dragi co...