Sunday, May 27, 2018

Indila- jumatate printesa, jumatate sirena


Trebuie sa recunosc, ajung sa scriu aici, pe blog, destul de rar. Dar sper ca ma veti scuza- zilele mele sunt mereu prea scurte pentru ceea ce imi propun sa fac. Si, evident, cusutul papusilor este mai important decat postatul pe blog - spre ca sunteti de acord cu mine  :)
Imi tot propun de vreo saptamana sa va povestesc despre Indila, dar se pare ca niciodata nu gasesc timpul necesar sa fac postarea asa cum imi doresc. In definitiv, Indila este atat de complexa si minunata incat as putea scrie un roman. Sau o nuvela, in cel mai fericit caz. Dar deoarece e duminica si e seara si mai am atatea lucruri in plan pentru astazi, o sa ma marginesc sa va atat cateva poze cu ea...sunt convinsa ca va va cuceri si fara nuvela mea :)

Asadar, iat-o pe Indila- deghizata intr-o fetita (destul de) cumintica. Cocotata in cosul bicicletei, desi mai devreme imi spusese ca ii e frica de inaltime...

Dupa ce si-a satisfacut curiozitatea de a vedea lumea de sus, a devenit mai serioasa, mai cu picioarele pe pamant. Si chiar a stat cuminte sa ii fac cateva fotografii:


 Are o expresie atat de inocenta incat ma topesc de cate ori ma uit la ea:

 Iar ochii ei oglindesc doar frumusetea si bunatatea lumii. Stiati ca in lumea papusilor  nu exista rautate? Este principala caracteristica pe care incerc zilnic sa o aduc in copilaria fiecarui copil...



A cam obosit de atata pozat :)


Si apoi s-a intamplat minunea: s-a transformat in sirena!

Am intrebat-o cum poate face asta, si mi-a marturisit ca inca nu isi controleaza magia pe deplin. Uneori, cand este emotionata sau obosita se transsforma in sirena fara sa isi propuna. In asemenea momente roseste puternic, si are nevoie de o imbratisare sa se linisteasca. Mi-a mai spus, oricum, ca devine din ce in ce mai buna, si ca spera ca pana la solstitiu sa se stapaneasca pe deplin, si sa nu se mai transforme asa, netam-nesam, in sirena :)
 I-am spus sa stea linistita- oricum e adorabila!
Am observat ca e foarte important pentru ea sa fie inteleasa, si sa aiba alaturi pe cineva care sa o sprijine in momentele dificile. Cineva asa...cam ca o mama :)
 Cresti linistita, iubita mea! Mami va fi mereu langa tine!

No comments:

Post a Comment

Minunile din gradina noastra, si o pledoarie pentru o viata traita mai lent, si cu intentie

Trecem zilnic pe langa mici miracole, si nu gasim o clipa sa ne oprim din goana, si sa le observam. Astazi vreau sa fac o pledoarie pent...