De cate ori povestesc despre papusile mele, spun ca sunt papusi Waldorf, care incurajeaza imaginatia si creativitatea. Mi-am dat seama ca niciodata nu am explicat DE Ce stimuleaza imaginatia si creativitatea, astfel incat asta am de gand sa fac astazi :)
Joaca in natura
Unul dintre scopurile mele ca parinte este sa imi invat copiii sa traiasca in armonie cu natura, sa “curga” cu natura, si nu sa lupte impotriva ei. Si primul ajutor in atingerea acestui scop sunt jucariile create din materiale naturale. Imi plac materialele naturale – lemn, bumbac, mohair, lana, pietre- din doua motive. Primul- sunt sustenabile, regenerabile, nu afecteaza in mod negativ viitorul copiilor mei pe aceasta planeta. Si al doilea - ele favorizeaza apropierea copilului de natura, si pot fi experimentate cu toate simturile, oferind satisfactii nebanuite. Jucariile din materiale naturale arata minunat, miros grozav, au un sunet placut in timpul jocului (cui nu-i plac doua betisoare lovite unul de altul?), si se incalzesc la atingere, preluand din caldura manutei/ corpului copilului.
Per total, o jucarie naturala iti confera sentimentul ca “apartine” acelui “acasa” in care te afli si te joci. Devine instant parte integranta a a energiei pozitive a jocului, si a copilului.
Jucarii deschise, pentru imaginatie si creativitate
Pornind de la jucariile naturale, mai facem un pas inainte, si descoperim jucariile si papusile Waldorf. Acestea au ceva in plus. Au o anumita moliciune care te atinge la suflet - papusile sunt moi, liniile sunt armonioase, detaliile sunt incantator de gingase.
O papusa Waldorf este cusuta din tricot de bumbac si umpluta cu lana de oi. Lana are o proprietate fantastica, aceea de a prelua rapid din caldura corporala si din mirosul familiar- inainte sa-ti dai seama, papusa miroase a “mami”, a “acasa”, a lucruri familiare (ca o paranteza, ati mirosit vreodata o papusa de plastic, sau o jucarie de plus?) Trasaturile fetei sunt armonioase, proportionale – nu-i ofera copilului o imagine deformata asupra lumii, si sunt simple, astfel incat papusa intra in jocul imaginat de copil, si nu invers.
Acesta este un aspect deosebit de important, dar usor de trecut cu vederea. Eu nu vreau ca un copil sa fie limitat la un joc prestabilit, inventat de altcineva, cu un final gata hotarat. Vreau ca jucariile lui sa-i fie parteneri, in aventurile imaginate de el. Vreau ca jucariile sa fie vesele sau triste, sa doarma sau sa alerge, sa fie ca o panza alba pe care copilul isi dezvolta imaginatia, creativitatea, personalitatea. Acest gen de jucarii este cunoscut ca “open-ended”. Adica deschise, fara un final predeterminat. Jucariile simple, naturale, pot fi orice isi imagineaza micutul aventurier. O bucata de matase colorata poate fi o pelerina de print sau printesa. Sau o patura de picnic, pentru papusi. Dar se transforma imediat in forme de relief, pentru alte jucarii mai mici- devine un fluviu, sau un deal, sau pur si simplu gardul unei casute, in care dorm niste pitici.
Astfel incat ori de cate ori cos o jucarie, sau cumpar o jucarie, ma intreb: ii lasa copilului loc pentru imaginatie? Pentru joaca deschisa, nestanjenita de tipare prestabilite de altii? Ii va stimula creativitatea? Se va integra natural in miile de ganduri si jocuri din mintea copilului, sau i le va sterge pe acestea, fortandu-l pe el sa intre intr-o cutie?
Imi place cu cata delicatete, gingasie, dar si pasiune si mandrie scrii despre papusile tale!
ReplyDeleteFelicitari! Din toata inima iti spun, Jos palaria!
Ma faci sa rosesc...:)
DeleteMultumesc din suflet ca esti langa mine!